Capitolu 9

Pierduta

Era o senzatie asa de placuta,acum stiam cum se simteau pasarile.Am inchis ochii si m-am lasat purtata de vant.Mi-am deschis ochii si in fata mea era un brad imens.Am intrat in el cu viteza.Am cazut pana jos,iar cand am ajuns eram intr-un tufis cu mure.Soarele apunea iar afara se facea in ce in ce mai rece.Am incercat sa imi desfac aripile dar fara rezultat.Deci eram pierduta,suparata,zgariata si patata.Am inceput sa ma plimb buimaca printre copacii care se pregateau sa ma sperie in noaptea asta,stiam ca o sa stau aici ceva timp.Acum pe primul loc era sa imi gasesc un loc unde sa dorm.Dupa cateva minute am gasit un copac cu frunzele lasate in jos,de parca cineva l-ar fi indoit ca pe o guma.Acum aveam unde sa dorm,aveam un fel de acoperis si perna mea nu prea moale din frunze.M-am asezat pe o parte si m-am strans ghem,ca o pisicuta.Deasupra mea am simtit ceva moale,iar cadn m-am uitat mi s-au desfacut aripile.Era o patura chiar buna.Am adormit abia atunci cand luna aparu de dupa nori.Dimineata m-a lovit peste fata,adica vantul rece de dimineata ma lovi cu forta peste fata.Mi-am deschis ochii incet apoi am iesit de sub pom.Padurea era luminata de soarele care abia rasarea iar roua de pe frunze ca imi cazu pe obraz.Aripile inca erau acolo,am atins cu doua degete penel care parca erau din matase.Am inceput iar sa merg prin padure,asteptam un semn,ceva un sunet care sa imi faca legatura cu orasele dar nimic.M-am plimbat prin padure in cercuri si nimic.Pana la urma m-am dat batuta.M-am aruncat la trunciul unui copac si m-am rezemat de ea.Acum nu mai aveam aripi.Am stat asa cateva minute apoi am auzit un claxonat.Am inceput sa alerg in aceea directie cat de repede am putu.Sunetul disparu dar acum auzeam cum masinile treceau cu viteza pe acolo.Am mai trecut printre cativa copaci si atunci am vazut autostrada.Eram salvata.Erau o gramada de masini ce mergeau spre stanga.Mi-am intors privirea spre stanga si era sa dau cu nasul de un panou mare pe care scria:Welcome to New York The Empire State.