Capitolu 4

Vis sau adevar?!
Inca tineam ochii inchisi,imi era teama sa nu fie doar un vis.Sarutul acela a durat pentru mine doar un moment de neutat,dar de adevaratelea a durat un minut.Am simtit doua maini  pe spatele meu ce ma strangeau strans la piept.Am deschis ochii cu o teama imensa in piept,dar toata teama disparu atunci cand am vazut ca nu visam.Era adevarat!Daca nu ma retrageam eu cred ca mai dura ceva timp pana sa ne despartim.M-am ridicat in picioare rapid si ma-m indreptat spre geam.Aveam un regret,acel regret era ca daca el nu ma iubea puteam sa sufar mai mult.Pe umeri am simtit doua palme si un sarut fin pe crestetul capului.I-am atins mana cu mana mea si i-am spus cu regret:
 -Nu pot!Nu pot....
 -Ce nu poti?Nu poti sa ma iubesti?ma intrerupse el.
 -Nu e ca nu te pot iubi.Intrebarea e daca tu ma poti iubi?Adica ce s-a intamplat mai devreme nu a fost in circumstante tocmai palcute.Adica...am fost amandoi influentati de un bilet....
 -Deci daca ala nu a fost adevarat asta cum e?intreba el.
In timpu ala ma intoarse cu fata spre el si ma saruta.Acum nu mai aveam nici o scuza.Era adevarat,ma iubea iar eu il iubeam pe el.Tot ce se intamplase era adevar.Simteam acei fluturasi in stomac.
 -Ryan?!Ce cauti aici?se auzi o voce de fata.
Amandoi ne oprisem si ne-am intors privirea inspre usa.Acolo era Emma.Ce cauta ea aici?Era o intrebare pe care nu stiu cum sa ii raspund
 -Emma tu ce faci aici?Parca erai la cursul de chitara!am zis eu speriata
 -E ora 17:00.Am terminat iar cand ma indreptam spre casa va-m vazut pe voi la geam si am decis sa vin aici.Deci ce cautati aici?
 -Pai....Emma.....ma balbaiam eu.
 -E vina mea!a zis Ryan.
 -Ce?! am intrebat deoatata cu Emma.
 -E vina mea,deci nu te supara pe Renne.Eu am aduso aici.
Nu imi venea sa cred,Ryan imi lua apararea.Vroiam sa deschid gura dar inainte de a scoate vreun cuvant ma saruta iar.Desii imi placea acea senzatie trebuia sa ii explic Emmei,insa pleca inainte sa vorbesc cu ea.